M-am batut cu tata! Si, logic, am castigat eu fiindca, in final, mi-am ascutit ghearele pe mana lui infasurata intr-o bluza…M-am distrat mult cu tata azi. Ne-am jucat si cu mingiuta mea si cu chestia aia care seamana cu soriceii si pe care o alerg cu o foarte mare placere …
Asa dupa cum v-ati dat si voi seama am facut o confuzie cand a zis tata ca imi pierd teritoriul. L-am si pierdut, dar pentru o singura zi, timp in care am fost impreuna cu Szurke si cu cele doua cupluri: tata cu prietena lui si Marius cu logodnica la “iarba verde”. Nu m-am lamurit nici acum de ce folosesc oamenii expresia asta idioata fiindca toata iarba pe care o stiu eu este verde. Noi, Szurke si cu subsemnatul, am avut alte preocupari in timp ce oamenii nostri de suflet faceau gratare si mici…
Dupa cum stiti, noua pisicilor ne place foarte mult sa alergam si, cum in zona in care ne-au dus prietenii nostri aveam unde, am luat-o dupa Szurke care alerga sprintara inainte neavand nicio tinta in afara bucuriei de a alerga impreuna cu mine prin iarba care mirosea atat de frumos.Vroiam sa fim si un pic singuri satui fiind de “atentiile” oamenilor care au impresia ca daca te mangaie iti produc o foarte mare placere. Adevarul e ca se intampla ca astfel de mangaieri sa ne faca rau, blana noastra pierzandu-si, uneori, din aceste cauze, luciul. Bineinteles, nu spun ca oamenii fac dinadins chestia asta. Ei ne mangaie des fiindca astfel, o parte a lor, isi mangaie sufletul insingurat…Dar, cum nu fac psihanaliza aici, am sa va spun ca, in fuga noastra, ne-am departat destul de mult de locul de campare si, nu, nu ne-am ratacit, sa nu credeti asta, insa am avut o problema cu niste caini adusi si ei de catre prietenii lor in aceeasi zona cu noi. Colac peste pupaza (o expresie pe care, in contextul asta, o foloseste si tata, dar, desi intuiesc sensul, nu stiu ce inseamna--- poate ma lamuriti voi) mai era si raul care se scurgea prin apropiere si fata de care trebuia sa stam la distanta din motive binecunoscute de catre iubitorii de pisici, motive pe care le-am descris intr-o postare anterioara... In cele din urma am ajuns inapoi la masina prietenei lui tata, atat eu cat si Szurke simtindu-ne extraordinar fiindca, la un moment dat, in timpul urmaririi, am sarit amandoi peste o groapa in care cainii, care n-au agilitatea noastra, au cazut si s-au umplut de noroi :))). Ce sa va mai spun... A fost o zi minunata cu atat mai mult cu cat pe amandoi ne astepta cea mai buna mancare din lume: ficatul fiert.
Concurs: Astept pe facebook lamuririle voastre in ceea ce priveste colacul peste pupaza si, la aparitie, castigatorul va primi din partea lui tata cartea Aventurile motanului meu, impreuna cu semnatura lui si multe poze cu mine si Szurke dar si un pisicutz dragalas. Asa ca mine.
P.S.: Cartea va aparea la inceputul anului viitor (sau chiar de Craciun, totul depinde de editura) iar castigatorul concursului, cel care scrie cea mai frumoasa povestire in care sa apara explicata expresia "colac peste pupaza" va fi anuntat si invitat la lansarea oficiala.Tata va publica aceasta carte suportand integral cheltuielile legate de aparitie desi a gasit cativa sponsori printre prietenii mei.
